Microsoft adaugă Guardian Agents în Project Perception pentru a gestiona riscul intern asociat IA

Pe 19 octombrie 2026, Microsoft a anunțat noi capabilități de securitate în Project Perception și Microsoft 365 E7, care tratează agenții IA din companii drept potențiale amenințări interne. Printre acestea se numără Guardian Agents, care supraveghează continuu acțiunile agenților, și controale de politică ce ajustează ce are voie să facă fiecare agent pe măsură ce i se schimbă nivelul de risc.

Nadim Abdo, vicepreședinte corporativ pentru identitate și acces la rețea la Microsoft, a scris că agenții IA preiau o parte tot mai mare din activitățile zilnice și au adesea nevoie de acces la datele, aplicațiile și instrumentele companiei, precum și la alți agenți, pentru a fi utili. A scris că tocmai accesul care îi face utili creează și riscuri interne: agenții pot fi manipulați, pot face greșeli sau pot fi compromiși și pot funcționa continuu, cu viteza de procesare a mașinilor.

Abdo a spus că Microsoft extinde Project Perception, lansat în iulie 2026 cu echipe de agenți roșii, albaștri și verzi care să apere companiile împotriva atacurilor bazate pe IA din exterior, pentru a securiza agenții care funcționează acum în interiorul acestora. Project Perception și Microsoft Agent 365 partajează semnale și context și folosesc un registru unificat, astfel încât echipele IT și de securitate să aibă aceeași imagine asupra agenților și riscurilor asociate acestora. Microsoft descrie patru responsabilități continue ale sistemului: să știe ce agenți există, să limiteze ce poate accesa și face fiecare agent înainte de a acționa, să protejeze datele, instrumentele și sistemele aflate în calea agentului și să adapteze protecția pe măsură ce se schimbă comportamentul, contextul și riscul.

Într-o postare însoțitoare pe The Official Microsoft Blog, Hayete Gallot, ale cărei responsabilități la Microsoft includ identitatea, protecția împotriva amenințărilor, conformitatea și securitatea datelor, a scris că întreprinderile au implementat agenți în interiorul organizațiilor și, prin urmare, au avut încredere implicită în ei, deși acești agenți au adesea privilegii excesive și acces la date, instrumente și sisteme. I-a descris drept „actori interni autonomi” și a spus că limitarea lor va necesita Guardian Agents care să supravegheze și să modereze fiecare acțiune a agenților, non-stop și înainte ca aceasta să aibă loc. A mai scris că aceeași infrastructură de securitate cibernetică din spatele Project Perception poate fi folosită și pentru a gestiona și guverna agenții care operează în interiorul întreprinderii, aplicând controale bazate pe reguli inteligenței modelelor, care nu se comportă în mod previzibil.

Descoperire, identitate și limitare

Microsoft extinde funcționalitatea de descoperire a agenților cu încă 35 de tipuri de agenți locali, ajungând la un total de 60 de agenți locali acceptați, inclusiv Claude Code, OpenAI Codex și GitHub Copilot. Organizațiile pot adăuga acești agenți într-un registru unificat, indiferent de modul în care au fost descoperiți, pentru a le înțelege proprietarul, activitatea și riscul.

Microsoft extinde, de asemenea, Microsoft Entra Agent ID cu tipuri de identitate pentru tipare suplimentare de agenți, inclusiv agenți locali și agenți necunoscuți anterior, descoperiți prin senzori de securitate, astfel încât un agent să poată deveni o țintă a politicilor chiar dacă nu a fost integrat inițial cu Microsoft Security. Abdo a scris că o identitate dedicată agentului stă la baza atribuirii, autorizării, ciclului de viață, proprietății, permisiunilor, politicilor și riscului, permițând întreprinderii să distingă între acțiunile unei persoane și cele ale unui agent care acționează în numele acelei persoane.

Pentru limitarea accesului, Microsoft a spus că mediile izolate, precum Microsoft Execution Container (MXC), oferă agenților acces controlat prin politici la resursele necesare îndeplinirii unei sarcini și creează o limită de aplicare a controalelor, astfel încât acestea să funcționeze în afara razei de acțiune a agentului. În acest fel, un agent sau un cadru de execuție compromis nu poate dezactiva controalele care îl monitorizează. Abdo a scris că agenții nu ar trebui nici să poată apela orice instrument, API, server Model Context Protocol, resursă sau alt agent pe care îl găsesc; controalele locale, de rețea și de date trebuie să gestioneze aceste căi, să observe apelurile și să aplice politicile întreprinderii.

Noile permisiuni dinamice pornesc agentul fără nicio autoritate și îi acordă doar permisiuni limitate la sarcina respectivă și valabile pentru o perioadă determinată. Politica aplicabilă întregii organizații stabilește limita exterioară, inclusiv prin împiedicarea agentului de a obține o autoritate pe care utilizatorul său nu o deține, iar acțiunile cu impact mai mare pot necesita aprobarea verificată a unei persoane.

Risc dinamic și Guardian Agents

Dynamic Agent Risk combină semnalele provenite din activitatea agentului cu cele privind identitatea, datele, punctele terminale, cloudul, rețeaua și mediul de execuție. Evaluează configurația agentului, resursele la care are acces, daunele pe care le-ar putea provoca o defecțiune și orice abatere între acțiunile sale și intențiile utilizatorului sau ale organizației. Microsoft a descris rezultatul drept o evaluare actualizată continuu a riscului curent al unui agent, care arată dacă autoritatea de care dispune corespunde în continuare nivelului său de risc.

Dynamic Conditional Access extinde Microsoft Entra Conditional Access pentru agenți, astfel încât o schimbare a nivelului de risc să poată declanșa acțiuni coordonate în mai multe puncte de aplicare a controalelor. Răspunsul este gradual: o politică poate menține accesul agentului la citire, blocând în același timp scrierea, poate restrânge datele și resursele la care agentul poate ajunge, limita căile de rețea, scurta durata accesului cu termen limitat sau revoca acest acces, reduce permisiunile ori solicita o aprobare verificabilă din partea unei persoane înainte de continuarea unei etape cu consecințe importante. La cele mai ridicate niveluri de risc, sistemul poate izola mediul de execuție al agentului sau poate opri complet execuția. Abdo a dat exemplul unui agent care aprobă cheltuieli și întâlnește o injecție de prompt într-un document extern: noile dovezi îi cresc nivelul Dynamic Agent Risk, iar politica răspunde menținând accesul la citire, dar retrăgându-i posibilitatea de a aproba sau de a scrie; pentru o acțiune cu impact major este necesară aprobarea unei persoane, verificabilă criptografic.

Microsoft introduce, de asemenea, Playbooks și o echipă de Guardian Agents în Project Perception: oamenii definesc politicile, limitele aprobărilor și regulile de delegare, Playbooks stabilesc rezultatul de securitate dorit și coordonează acțiunile de protecție, iar Guardian Agents îndeplinesc sarcinile cu viteza unei mașini. Terrell Cox, vicepreședinte corporativ al Microsoft și director adjunct pentru securitatea informațiilor, responsabil de securitatea clienților, a spus că Microsoft operează deja, în calitate de Customer Zero, într-o lume cu sute de mii de agenți și că lecțiile învățate în acest context influențează direct capabilitățile livrate în prezent.

Microsoft a declarat că introduce raționamentul pas cu pas și alte semnale la nivelul modelului în Dynamic Agent Risk, pentru a ajuta la identificarea abaterilor de intenție, la detectarea situațiilor în care informații nefiabile influențează raționamentul unui agent și la observarea momentelor în care acțiunile planificate se îndepărtează de sarcina atribuită, menținând totodată aplicarea măsurilor independentă de model. „Cel mai de încredere sistem bazat pe agenți nu va fi cel al cărui model inspiră cea mai mare încredere”, a scris președintele și directorul general Satya Nadella în declarațiile citate în anunțul de pe blogul de securitate al Microsoft. „Va fi cel proiectat astfel încât să ne permită să avem cea mai mică încredere în model.”

Context despre Microsoft 365 E7 și Agent 365

Blogul de securitate al Microsoft descrie anunțul din 19 octombrie drept prezentarea unor noi capabilități în Microsoft 365 E7 și Project Perception. Microsoft a prezentat în detaliu pachetul într-o postare din martie 2026 pe blogul de securitate. Microsoft 365 E7: The Frontier Suite a devenit disponibil în general la 1 mai 2026, la un preț de listă de 99 USD per utilizator pe lună, și include Microsoft 365 Copilot, Agent 365, Microsoft Entra Suite și Microsoft 365 E5, cu capabilități avansate Defender, Entra, Intune și Purview. Microsoft Agent 365, planul de control pentru observarea, guvernarea și securizarea agenților la nivelul unei organizații, a devenit disponibil în general în aceeași zi, la prețul de 15 USD per utilizator pe lună.